Instrucțiuni: Deturnează rutina senzorială. 

Ascultă cu ochii închiși, decontextualizează sunetele și devino conștient de conținutul lor. Joacă-te nefocalizat, pune accentul pe proces, pe improvizație și pe experimentare. Explorează și intersectează medii rar conectate. 

Lasă curiozitatea și exuberanța față de oameni noi să deruleze discuții prea lungi, să imagineze prea multe proiecte.

Rezidența Bandwidth organizată sub umbrela Sounds like a book, platformă de book-making și self-publishing, a oferit contextul potrivit pentru a urma câteva dintre instrucțiunile de mai sus. Atelierul a fost înlocuit de un hambar reamenajat, convertit într-un spațiu de lucru ce venea în pereche cu o familie de rândunici. Procesul de lucru a avut la bază detururi prelungite, în sat sau dincolo de delimitările acestuia, uneori plimbările atingeau punctul turistic local enigmatic încadrat într-o aură de ficțiune – movilele. Zilele au început nu cu alarma telefonului, ci cu mașina cu pâine care derula un playlist clasic de cutiuță muzicală. 

În acest cadru, s-au întâlnit 10 artiști la Casa Albastră în satul Șona din județul Brașov, pentru a dezvolta un proiect într-un interval de 10 zile. Procesul de lucru a implicat gândirea unei cărți de artist pornind de la o imagine mentală sau de la sunete înregistrate sau produse în cadrul rezidenței. Prima parte a fost dedicată deturnării rutinei senzoriale, prin momente de field-recording / recording care urmau să traducă sau să construiască un concept. A doua parte, a constat în vizualizarea sunetului prin articularea formei și conținutului unei cărți.

Rezidența Bandwidth a fost a treia ediție Sounds like a Book. Platforma de book-making și self-publishing este o inițiativă a unor artiști, care pe atunci erau studenți la UNARTE, unii dintre ei reveniseră recent în țară după finalizarea unor burse Erasmus unde începuseră să apeleze în practica lor artistică ori la sunet ori la carte de artist. Proiectul s-a construit în urma unei discuții spontane generate de o prezentare a lui Mihai Șovăială despre un workshop de self-publishing în cadrul cursului de Educație Creativă al Aurorei Kiraly, cea care s-a implicat și în organizarea primei ediții. Dacă inițierea proiectului are la bază priviri scrutătoare, care au depistat nevoi și lipsuri în procesul de formare academică, el este totuși o dovadă că atunci când există atenție, energie, grijă și sprijin din partea profesorilor, lucrurile pot evolua în interiorul și din interiorul instituției academice. 

Sounds like a Book a crescut în fiecare an datorită fondatorilor (Iris Arsu, Andreea Vlăduț și Mihai Șovăială, Daniela Șerban), dar și celor care s-au alăturat pe parcurs (Irina Costescu, Patric Pavel, Romina Banu, Melisa Antonescu, Vlad Albu) sau au dat impulsuri în momente cheie, pentru a crește proiectul: echipa Grapho_mat în preluarea workshopului de design grafic, Galeria Posibilă în oferirea spațiului de expoziție, dar și în participarea la schimbarea formatului proiectului – din serie de workshopuri, în rezidență.

Cred că ce menține interesantă această rezidență este alăturarea celor două medii, structura bazată pe workshopuri și dinamica – mereu alta. Programul este gândit pentru artiști cu un interes în interdisciplinaritate, în experimentare și cercetare, așadar el a reunit de-a lungul timpului oameni cu un background diferit și o bază teoretică distinctă, contribuind la îmbogățirea experienței SLB prin cunoștințele specifice pe care le împărtășeau. Prin prezența unor coordonatori din sferele de sound art și graphic design alături de participanți, SLB aduce împreună pe o perioadă mai îndelungată, oameni care colaborează, de obicei, doar în momente specifice din procesul lor artistic. Astfel, în contextul rezidenței, schimbul de idei se desfășoară fluid în toate etapele și modelează procesul de lucru. Invitații care se schimbă în fiecare an și conferințele introductive în sound art & graphic design pe care le susțin oferă direcții de cercetare teoretică, strategii și tactici de lucru cu idei, sunete și imagini. 

Ideea rezidenței a fost să păstreze structura edițiilor anterioare, gândită pentru a pune la dispoziție participanților instrumentele necesare (teoretice și practice) pentru a putea da formă unui proiect care să îmbine două medii diferite unul imaterial și tranzitoriu, celălalt fizic. Artiștii s-au sfătuit anul acesta pe parcursul procesului de lucru cu Lukas Jakob Löecker, sound artist, și cu echipa studioului de design Grapho_mat. În a doua parte a rezidenței, s-au întâlnit cu Gabriel Barbu – graphic designer, Simina Oprescu – sound artist și cu Mihai Șovăială – artist vizual. 

Conferința Siminei rămâne unul dintre momentele intense ale rezidenței împreună cu jam session-ul spontan din Fierăria lui Lazăr, unde domnul Bucur din sceptic a devenit un performer exuberant. Simina a introdus participanții în tehnici de scriere în compoziția acusmatică, familiarizându-i cu nume cheie în muzica acusmatică (Pierre Schaeffer, Michel Chion), trecând în revistă reguli de bază, profiluri ale sunetului și implicându-i într-o sesiune de ascultare. De la Simina am acceptat provocarea de a decontextualiza un sunet și de a-l asculta pentru trăsăturile sale, fără a proiecta asocieri asupra lui și independent de semnificație.

Gabriel a ținut o conferință minuțioasă despre procesul de producție a cărții, discutând despre programul digital potrivit de lucru, despre anatomia cărții, despre importanța hârtiei, despre profiluri de culori, despre diverse tipuri de print, dezvoltând avantajele și dezavantajele lor. Le-a oferit participanților detaliile necesare pentru a dezvolta o carte care să fie printată fără surprize sau dificultăți. Mihai i-a familiarizat cu self-publishing design, povestind despre proiectele sale care s-au finalizat cu o carte. 

Poate prea generală pentru conceptul expoziției care va urma, dar îndeajuns de volubilă pentru o rezidență de 10 zile, tema a fost comunicarea. Focalizarea plasată pe aspectul social al comunicării, pe comunalitatea intrinsecă oricărui proces de comunicare, a trecut pe plan secundar conținutul specific al informației (un subiect sensibil în epoca post-fapte), caracteristicile mediului și impactul lor. Lukas Jakob Locker a dat impulsuri teoretice și în zona: social media, mijloace de comunicare demodate, transmitere de semnal, cuvinte / semne, semn / limbaj, traducere, eroare, remix.

Rezidența Bandwidth a propus o întâlnire scurtă, dar de impact cu oameni interesați de provocarea granițelor dintre medii și domenii, de respingerea unei delimitări dintre teorie și practică. Lucrând cu mediul digital și cu cel analog, urmărind, totodată, modul în care se potențează reciproc, rezidența a pus accentul pe explorare, învățare, experimentare și proces.