Această lucrare prezintă un mod de a exista în lume, pe care eu l-am numit modul om de știință-artist, un mod de a reacționa la prezență, evenimente și întamplari, un model de perfecțiune al existenței. Chestionez modul în care lumea este văzută și percepută, felul în care se crează legături între aspecte ale materialității din jurul nostru.

Mă axez și pe nevoile, jocul și modurile diferite de a reacționa față de observațiile pe care le facem, soluțiile pe care le propunem, glumele pe care le facem, seriozitatea acestor glume sau prelungirea unui joc toată viața. De asemenea, aspectele abilităților sociale, abordarea artistică, relația cu tine însuți, ascultarea și reinterpretarea sunt evidențiate pentru o mai bună înțelegere a modului artist-om de știință.

În timp ce o persoană obișnuită ar merge direct către ținta stabilită dinainte, fără să observe detaliile, privirea unui artist-om de știință ar rămâne focusată pe orice bucată nouă sau veche de informație, întorcând-o pe toate părțile, încercând să îi înțeleagă modul de funcționare, traducând informația în fenomene mai mici sau mai mari, comparând-o cu alte forme de manifestare, cu aspecte istorice sau cu experiențe personale.

Privirea artistului-om de sțiință este unul din mecanisemele de declanșare a creativități, alături de răbdare, a lua pauză de la orice altceva, de la viața cotidiană si nevoi, imersiunea în problemă sau în obiectul minunii. În timp ce observă minunile, omul de știință-artist știe că incredibilul este posibil și că poate fi explicat, chiar dacă, uneori, e nevoie de sute de întrebări și gânduri și posibilități, iar în alte cazuri el doar urmărește șuvoiul inconștient care împinge către acțiune, fără să știe de ce și de unde vine inspirația, care este însăși scopul facerii.

Einstein a spus că secretul creativității este abilitatea de a ascunde sursa – acest lucru poate avea loc voluntar sau fără intenție, pornind de la informația acumulată în timp care iese la suprafață, fiind activată de ceva din prezent. Dar ceea ce transformă un gând de o secundă într-o inovație este ceea ce faci după acea secundă. Ai putea să râzi și să spui că e o idee amuzantă, după care să uiți de ea, urmărind mai departe cursul acțiunilor prestabilite, sau ai putea să crezi în posibilitatea ca ideea să prindă viață. Riscul, Curiozitatea și A Da Drumul sunt trei aspecte cheie care definesc reacția omul de stiință-artist față de observațiile și intrigile sale. Omul de stiință-artist nu are o definiție pentru timp, durează atât cât durează pentru a merge mai departe, pentru a afla mai multe sau pentru a vedea ce urmează. Experimentul și lipsa de atașament față de “valorile” lumii curg prin sângele omului de stiință-artist. Acesta face ce vrea și crede în ceea ce vrea, chiar dacă restul lumii râde de el sau îl privește ca pe o ființă alientă. Omul de stiință-artist simte bucurie și pasiune atunci când este una cu materialitatea, până în punctul în care alți oameni nu pot înțelege. Este vorba de uimire, dragoste, sensibilitate, putere și credință.