Centrul Cultural Clujean, prin proiectul ECCA – Centru European de Artă Contemporană și în parteneriat cu Fundația Art Encounters Timișoara, a inițiat de curând un proiect internațional ambițios și anume Școala curatorială de toamnă, un demers cu o miză relevantă pentru dezvoltarea unui sector cultural aflat încă în stadiu incipient în România și anume educația despre practici curatoriale. Scopul acestei prime ediții a fost dezvoltarea și consolidarea unei rețele profesionale active în sfera culturii contemporane din Cluj și Timișoara.

Centrul Cultural Clujean este o organizație non-guvernamentală de cultură și dezvoltare urbană a cărei scop este de a promova cultura ca factor catalizator în transformarea socială și dezvoltarea locală și regională. Unul dintre principalele sale proiecte este de a fonda, la Cluj, Centrul European de Artă Contemporană (ECCA), un nou model de instituție de artă ce își propune expunerea, cercetarea și documentarea producțiilor de artă românești și internaționale (cu precădere cele est-europene), explorând conexiunile dintre artă și societate.

Fundația Art Encounters este o inițiativă culturală independentă, înființată în 2015 cu scopul de a susține scena artei contemporane din România. Bienala Art Encounters se materializează ca un punct de întâlnire pentru artiști, comunități, instituții și idei, încurajând noi programe de cercetare curatorială ce problematizează dialogul cu moștenirea istorică locală și contextul socio-cultural al orașului Timișoara.

Școala curatorială de toamnă s-a desfășurat pe parcursul perioadei 20-27 octombrie 2019, prima parte a activităților având loc în Cluj-Napoca, iar mai apoi în Timișoara, în contextul ultimei săptămâni a Bienalei Art Encounters. Apelul de participare a fost internațional, grupul de cursanți fiind format din tineri profesioniști ce activează/doresc să activeze în zona curatoriatului și a managementului cultural, ce a fost astfel familiarizat atât cu scena artistică românească, cât și cu practici curatoriale contemporane de talie internațională, mediate prin prezența invitatelor Joanna Warsza și Fiona Geuβ la Cluj și mai apoi prin întâlnirile cu Diana Marincu, Anca Rujoiu și Maria Lind în Timișoara, curatori ai Bienalei Art Encounters 2019. Leader de curs a fost Joanna Warsza, iar invitații și partenerii de conversație pe parcursul întregului program de activități au fost: Apparatus 22, Răzvan Anton, Horea Avram, Georgiana Buț, Boris Buden, Fiona Geuß, Mihai Iepure-Gòrski, Maria Lind, Diana Marincu, Alex Mirutziu, Andrea Phillips, Alexandru Polgár, Mara Rațiu, Anca Rujoiu și mulți alții.

Tema acestei prime ediții a Școlii curatoriale a fost explorarea noțiunii de conversație în artă, prin provocarea dialogului și a schimbului de cunoștințe, devenind astfel un instrument de învățare. Conversation pieces au apărut ca picturi istorice convenționale, care ilustrau persoane ce purtau un dialog. În contemporaneitate expresia conversation piece (piesă conversațională) a început să graviteze în jurul obiectelor care stârnesc conversația și a unor acțiuni performative ce apelează la vorbire ca mediu estetic.

În cadrul activităților de la Cluj, Centrul Cultural Clujean a elaborat un program în parteneriat cu Universitatea de Artă și Design, Fabrica de Pensule și Centrul de Interes, prin care cei 25 de participanți au luat contact cu instituții centrale și oameni reprezentativi din cadrul lor pentru a-și dezvolta o perspectivă de ansamblu a scenei artistice locale. Școala curatorială s-a desfășurat astfel sub forma unui curs dinamic, în anumite situații interactiv, prin care s-a încercat un demers de cunoaștere la nivel interpersonal și profesional și s-a facilitat un context de inițiere în practici curatoriale contemporane, experimentale.

Participanții s-au întâlnit pentru prima dată în cadrul unei cine performative/conversation piece – Magpies to the echoes exchange – găzduită de grupul de artiști Apparatus 22 (Erika Olea, Maria Farcaș, Dragoș Olea), acțiune destinată dizolvării barierelor sociale și de comunicare într-un context prietenos, informal, provocând oamenii în a interacționa relaxat și totodată angajat – pornind de la o serie de întrebări pregătite de artiști fiecărui participant în parte. Apparatus 22 a animat o seară specială prin diferite activități: a gătit pentru grup, a elaborat o sesiune de Q&A (întrebări și răspunsuri) care a facilitat un dialog constructiv, de cunoaștere și totodată problematizare a unor subiecte concrete din domeniul vizual-artistic și a pregătit momente de dans și karaoke prin care oamenii au început să relaționeze simțindu-se cu adevărat bine, fără a avea presiunea unei prime întâlniri în care trebuie să se descrie/prezinte într-un mod predictibil și anost.

Prima zi a început prin întâlnirea cu conf.univ.dr. Mara Rațiu, prorector parteneriate și promovarea imaginii în cadrul Universității de Artă și Design Cluj, prin intermediul căreia participanții au aflat mai multe detalii despre rolul acestei instituții pe scena artistică clujeană și națională (formarea artiștilor și altor lucrători culturali – istorici de artă și curatori, date despre competiția pentru studenți Expo Maraton și evenimente realizate în parteneriat cu Muzeul de Artă Cluj). Mara Rațiu a oferit o incursiune despre specificul sistemului de învățământ superior din România, precum și rolul ei instituțional și activitatea sa în cadrul acestuia, subiect care a provocat conversații despre aspecte pragmatice precum proiecte, cercetare, buget, ș.a.

A urmat un seminar cu istoricul de artă Fiona Geuß, intitulat Conversational formats in the art after 1968, în care aceasta a inițiat o discuție despre formate conversaționale în practici artistice colective, performance-uri și intervenții artistice începând din 1968 până în anii ’90. Punctul de pornire al discuției a fost subiectul cercetării sale doctorale.

Următoarea oprire a participanților Școlii Curatoriale a fost la spațiul de artă Pilot din cadrul Fabricii din Pensule, unde au putut viziona expoziția Privirea Colectivă: Mostre din ceva care ne privește pe toți. Aceasta a fost materializată sub forma unei serii de interviuri prezentate ca proiecții, în care artiști, curatori, manageri culturali, redactori ș.a din sectorul independent românesc povestesc foarte asumat, transparent și onest despre limitele și deschiderile demersurilor culturale pe care le-au întreprins pe parcursul timpului în activitatea lor: Raluca Voinea (tranzit.ro, București), Ágnes-Evelin Kispál &  Attila Kispál (Magma Contemporary Art Space, Sfântu Gheorghe), Cristina Bogdan (ODD, București), Alina Șerban & Ștefania Ferchedău (Institutul Prezentului, București), Timotei Nădășan (IDEA artă + societate, Cluj), Csilla Könczei  (Casa Tranzit, Cluj), Monotremu (B5 Studio, Tîrgu Mureș), Matei Bejenaru (Centrul de Fotografie Contemporană Iași). Ca numitor comun transpare în majoritatea interviurilor o resemnare în fața lipsei de infrastructură, a precarității financiare din cadrul contextului local și în același timp inițierea programatică a unor acțiuni culturale – în pofida acestor minusuri – percepute ca fiind periferice și asumate în consecință. Participanții Școlii curatoriale au putut privi astfel pe o masă de disecție anatomia demersului artistic în România prin viziunea acestor reprezentanți și coordonatele necosmetizate între care acesta se materializează.

Prima zi s-a încheiat cu o discuție între Joanna Warsza și Fiona Geuß – ce a avut loc la Casa Tranzit, eveniment public în care cele două invitate au analizat conceptul de conversation piece, urmărindu-i evoluția temporală și formală. Prezentarea și conversația care s-a dezvoltat a gravitat în jurul cercetării și acțiunilor lor artistice, oferind și insight-uri concrete din procesul de realizare a unor proiecte curatoriale, precum Black Market for Useful Knowledge and Non-Knowledge, artist: Hannah Hurtzig. O altă idee pe care Joanna Warsza a subliniat-o în ce privește specificitatea unei conversation piece, este că aceasta reprezintă artă desfășurată temporal-în minute, și nu spațial, în metri pătrați, „linia” dintre artă și societate fiind volatilă. Astfel, fie că este expusă o conversație sau o situație performativă din care și publicul receptor face parte, această formă de exprimare din arta contemporană oferă o experiență deopotrivă organică și reflexivă. Participanții Școlii curatoriale au avut prin acest eveniment ocazia de a asculta și pătrunde în procesul de lucru a unui curator și a unui istoric de artă de talie internațională, putând participa activ într-un schimb de idei.

A doua zi a început cu un workshop coordonat de actrița Raluca Lupan, în care participanții au făcut exerciții experimentale fizice și vocale cu scopul conștientizării relației dintre minte și corp. Workshop-ul s-a desfășurat în jurul relației perceptive dintre sine și fizic, corpul devenind un recipient pentru procesele psihice. A urmat o întâlnire cu Alexandru Polgár (a activat ca editor la Revista Balkon, 1999-2003 și revista IDEA artă + societate), în care s-a discutat procesul de realizare a unui interviu, exemplul oferit de acesta fiind un interviu luat artistei Mi Kafchin. Cursanții au avut ocazia să se familiarizeze cu etapele conceperii unui interviu de artist, provocând o polemică despre procesul de lucru și produsul finit.

Cea de-a doua zi a Școlii curatoriale a fost marcată și de întâlnirea cu artistul Alex Mirutziu, ideea centrală a prezentării și discuției cu acesta fiind una din preocupările principale ale demersului său artistic și anume Language as form (limbajul ca formă). Conversația a fost moderată de către Diana Marincu, evenimentul configurându-se sub forma unui artist talk. Alex Mirutziu a realizat o prezentare foarte amănunțită asupra proiectelor sale recente, însă și a procesului de lucru și a modului în care ajunge să exploreze anumite concepte și apoi să le materializeze. Preocupările artistului gravitează în jurul relațiilor care se insinuează între text/imagine/performance, explorând deopotrivă fizicalitatea textului și potențialul lui simbolic în diverse medii vizuale: desen, animație, video, ready-made, instalație, sculptură, performance. Întâlnirea cu Alex Mirutziu a susținut într-o manieră relevantă din punct de vedere conceptual tematica pe care s-a construit în acest an Școala curatorială de toamnă, participanții luând contact cu un artist român prezent și activ atât pe scena locală cât și cea internațională.

Ultima zi la Cluj-Napoca s-a încheiat cu o vizită a Centrului de Interes și a expozițiilor curente (Galeria Sabot, The Ceramist – Răzvan Botiș; Spațiu Intact, NOW – Jane McAdam Freud; Bazis Contemporary, Moving Wall – Erik Mátrai; Camera, Never, Nowhere – Dries Segers; Baril, Fozakakozfea – Cristi Puiu; A+ project space, Souvenirs Anamorphiques – Isa Balog; Galeria Nano, Cluster – Cristina Coza-Damian; Bazis project space, Unity of Opposites – Valentin Marian Ionescu, ș.a), unde cursanții s-au putut familiariza cu cel mai recent centru clujean de artă contemporană, urmând ca apoi să se îndrepte spre Art Encounters Timișoara.

Școala curatorială de toamnă s-a propus ca un proiect cu o miză de relevanță internațională, pornind la drum cu o tematică ce problematizează ideea de comunicare/conversație pe mai multe paliere: curatoriale, artistice, istorice, sociale, ș.a. Programul conceput a fost coerent și substanțial, realizându-se medierea unor întâlniri cu profesioniști reprezentativi din sfera culturală locală și externă, a căror preocupări se racordează pertinent în jurul conceptului de comunicare. Making Conversation Pieces s-a evidențiat astfel ca un demers provocator pentru prima ediție a Școlii curatoriale, inițiând un schimb cultural ce dorește a consolida pe termen lung o rețea profesională internațională.

* Making Conversation Pieces – Școala curatorială de toamnă va fi un material realizat din două texte componente, ce analizează distinct experiențele cursanților de la Cluj-Napoca, respectiv Timișoara