Juliane Eirich este pe deplin conștientă de cum acționează punctum-ul în lucrările ei - o maestră nu numai în captarea realității, ci și unei încărcături emoționale.

O hartă pentru un teritoriu ce va fi să vină: gânduri în tandem despre expoziția Where do we go from here? și Bienala de la Berlin 2018, We don't need another hero!

O expoziție compactă de artă ce nu necesită spațiu, panotare sau galeriști, care poate fi mutată cu ușurință de colo colo.

Franz Cerami dorește să amestece și să îmbine povești cu rădăcini în viața intimă, examinând, de asemenea, metamorfoza schimbarii scopului de la spațiul privat la cel digital.

De la Benjamin la Deleuze și anul viitor la Agamben: Bienala de Artă de la Veneția și poziționările sale politice.

Europa de Est de dinainte de ’89, oricât de dificil ar fi să o luăm ca o singură entitate, oferă în expoziția Left Performance Histories expresii artistice excentrice și rebele, politice și apolitice.

The extra mile este noua expoziție a Galeriei Nicodim, deși, în acest caz, lucrările lui Cristian Răduță nu intră în logica formală a ex-punerii.

Direcția Joannei Warsza pentru Public Art München 2018 este un angajament de a redefini spațiul public și de a dezvolta lucrări special organizate pentru un public anume.

Începând cu 24 februarie, intrarea în spațiul de artă contemporană Tranzit.ro/Iași este luminată din interior.

Locurile în care arta Katjei Lee Eliad devine fragilă.