Vara s-a încheiat, o perioadă în care, de regulă, scena de artă din România își ia o binemeritată vacanță. Artiștii și actorii culturali care nu-și iau liber în această perioadă sunt prinși în rezidențe, tabere, workshop-uri și o sumedenie de alte pregătiri pentru toamnă, când se redeschid spațiile culturale în întreaga țară. Vara este, de asemenea, un minunat prilej de a aduce arta contemporană din marile orașe în contexte off, iar hot spot-ul cultural indiscutabil al sezonului estival a fost cu siguranță stațiunea Eforie de la Marea Neagră și proiectul Arhivele Litoralului.

Un veritabil tur de forță de evenimente artistice, concerte, filme, ateliere și simpozioane de artă contemporană, Eforie Colorat a debutat în anul 2021 sub egida asociației Forumul Artelor Vizuale și curatoriatul Ralucăi Oancea și s-a consolidat deja drept primul centru dedicat artelor contemporane de pe litoralul românesc și un spațiu alternativ de întâlnire la Marea Neagră.

Emil Cristian Ghiță și Alexandra Dumitrescu, inițiatori al acestui program și localnici al litoralului, și-au dorit să readucă în atenția publicului național potențialul cultural neexplorat care se regăsește în stațiunea Eforie, reactivând, în primă fază, Grădina de Vară din Eforie. Acest demers a început, cu ajutorul Centrului Ceh, în anul 2018, sub numele de Cinemascop, cu focus pe cinema-ul în aer liber semi-uitat care, în ultimii ani, a creat noi oportunități atât pentru public, prin oferta de servicii culturale, cat și o nouă platformă de expunere deopotrivă̆ pentru artiștii emergenți cât și pentru cei consacrați.

Mai mult, eforturile acestui grup de artiști, antropologi și teoreticieni s-au concentrat în 2022 odată cu inițiativa Arhivele Litoralului, coordonată de Raluca Oancea, și pe dezvăluirea istoriei localității Eforie Sud, cea mai veche stațiune turistică de la litoralul românesc. Găzduind lacul Techirghiol, faimos pentru apa și mai ales nămolul bogat în săruri minerale si oligoelemente cu efect terapeutic, Eforie Sud s-a numit inițial, la final de secol XIX, stațiunea balneară și climaterică Movilă – Techirghiol, după avocatul și omul de afaceri cu același nume, care a investit în infrastructura locului. Vilele și hotelurile construite de acesta au contribuit semnificativ la renumele zonei. Mai târziu, în perioada interbelică, stațiunea s-a numit Carmen Sylva, pseudonimul literar al Reginei Elisabeta a României, și a fost refugiu pentru artiștii și scriitorii vremii și o destinație preferată pentru iubitorii de artă români dar și internaționali, care puteau vizita teatrul, pavilionul de muzică sau muzeul de istorie local. În perioada comunistă, sub numele Vasile Roaită, Eforie Sud devine o stațiune populară pentru oamenii muncii, cu schimbări urbanistice care să reflecte acest fapt. În prezent, stațiunea păstrează câte puțin din toate erele istorice la care a fost martoră.

Lansarea proiectelor culturale de la Eforie a căutat să reamintească de trecutul regiunii, diversificând oferta culturală locală cu o viziune multidisciplinară asupra artei contemporane, care a adus o serie de personalități marcante ale scenei contemporane, precum Dan Perjovschi, Lia Perjovschi, Matei Bejenaru, Cătălin Gheorghe, Irina Botea, Jon Dean, Iosif Kiraly pentru prima dată în vizită de lucru la Eforie. Succesul celor două ediții s-a resimțit prin prezența unui public divers, format din turiști și localnici de toate vârstele dar și cei pasionați de arta contemporană, care și-au dorit să o guste într-un context estival.

Anul acesta, Eforie a devenit gazda a mai multor evenimente conexe care au inclus muzică, film, expoziții, dar și o componentă istorică și ecologică. Toate acestea au avut loc pe parcursul a câteva luni intense și pline de activități. Reunind teme verzi și subiecte curente din lumea actuală, ediția de anul acesta a festivalului se dezvoltă în patru secțiuni interconectate.

Cum Eforie Colorat s-a născut la și are ca sediu central Grădina Cinemascop, nu putea să lipsească nici anul acesta o gamă impresionantă de scurt- și lung-metraje naționale și internaționale destinate publicului larg, de toate vârstele. Aceasta a inclus nenumărate selecții din festivalul de film Short Film Breaks, un concept inedit ce scoate filmele din cinema și le duce în companii private, organizații non-profit și alte locuri neconvenționale pentru a promova creatorii independenți de film; producții promovate de Caravana Filmului Românesc, un proiect cu rolul de a revalorifica patrimoniul național de film; producții din colecția Institutului Francez; documentare marca National Geographic. Timp de nouă săptămâni, programul de la Cinemascop a fost realizat pe zile, cu scurtmetraje premiate internațional în fiecare marți, filme românești precum Octav sau Funeralii fericite în fiecare miercuri, producții pentru copii în zilele de joi, filme europene sau documentare consacrate vineri și sâmbătă, duminicile fiind dedicate blockbusterelor precum Bohemian Rhapsody, Grand Budapest Hotel sau Dune.

Reabilitarea și redeschiderea Grădinii de Vară, cu cel mai mare ecran de proiecție de pe litoral, este un efort lăudabil și extrem de binevenit care a creat un spațiu de întâlniri și manifestări artistice de toate felurile. Prin satelitul său, E T A J on Wheels, galeria bucureșteană E T A J artist-run Space a fost găzduită, pe perioada verii, în incinta grădinii de vară din Eforie Sud, unde au expus trei artiști contemporani: Mircea Modreanu, Lucian Sandu Milea și Ana Cristina Toma, care au realizat o lucrare interactivă tematică din jucării gonflabile de plajă. Tot aici se regăsesc și sculpturile realizate de artiștii Ovidiu Toader și Radu Panait din deșeurile și gunoaiele strânse de pe faleză în cadrul unui performance de Emil Cristian Ghiță în cadrul ediției de anul trecut.

Grădina de vară a găzduit, totodată, și o serie de concerte, printre care și duo-ul Diana Miron și Laurențiu Coțac, muzicieni experimentali care, pe lângă instrumentele clasice, aduc înregistrări din teren și sunete procesate în compozițiile lor. Parte din segmentul AgressiON/OFF propus la Eforie anul acesta, componenta care susține și promovează responsabilitatea față de mediu și implicarea comunității în activități ecologice, cei doi artiști au explorat întreaga stațiune, căutând să surprindă specificitatea zonei. Cei doi au explorat clădiri abandonate, ruine din Eforie și au interacționat muzical cu obiecte și materiale găsite: deșeuri depozitate prin locuri uitate sau stâlpi metalici care sună ca clopotele. Concertul acestora a inclus mai multe piese compuse din înregistrări audio cu sunete organice și artificiale din stațiune, îmbinate cu improvizații instrumentale și vocale dar și cu vuietul valurilor de pe plaja din apropiere.

Tot în cadrul componentei AgressiON/OFF, a avut loc și performance-ul inițiat de Irina Botea Bucan și Jon Dean chiar în incinta Băilor Reci, spațiului amenajat pe plaja lacului Techirghiol pentru tratamentele balneare cu nămol. Aici, nămolul negru ca păcura, cu proprietăți utile în tratarea diferitelor afecțiunilor, folosit astfel încă din secolul XIX pentru acțiunile sale terapeutice, alături de apa sărată a lacului Techirghiol, puternic hipertonă, atrag anual mii de turiști. Cei doi artiști, însă, au fost mai degrabă interesați de fascinantul nămol ca un catalizator sau conector social. Inspirați de practici marcante ale lumii artei și teatrului, precum Augusto Boal cu al său faimos teatru invizibil, în performance-ul intitulat ludic Nămol Party, Irina și Jon au propus un fel de atelier, o serie de exerciții individuale și colective ce includ poezie, sunet și diferite acțiuni menite să angreneze publicul de pe plaja lacului. Performance-ul începe încă din holul stațiunii, un fel de antecameră a plajei unde se achiziționează biletul de intrare și mâncare sau răcoritoare. Alături de un grup de artiști și activiști dar căutând să integreze și publicul local sau non-artiști, cei doi inițiază primele exerciții de contact și cunoaștere: separarea celor prezenți în două tabere (similar cu jocul Țară, țară vrem ostași din copilărie) și reunirea acestora în perechi care pătrund mai apoi pe plajă ținându-se de mâini doar printr-o mică atingere de degete. Aici, participanții primesc materiale de scris și sunt invitați să ia parte la un exercițiu de observație: să privească în jur, să asculte și să noteze, fără să gândească prea mult, în cuvinte cât mai simple, ce văd și aud. În acest timp, artiștii au introdus câteva microfoane în bazinele cu nămol pentru a capta sunetul acestuia și au desfășurat o rolă de hârtie pe plajă – o pânză goală, gata să fie umplută cu arta publicului. La final, participanții au interacționat cu nămolul, s-au adunat și au început să rostească, într-un soi de cor impromptu, cuvintele notate: de la observații profunde la cele mai amuzante sesizări, pe fundalul sound-urilor de nămol captate care răsunau acum pe boxele stațiunii. Apoi, cu toții s-a îndreptat către rola de hârtie, pe care și-au lăsat amprentele, au desenat, au scris și au fost creativi cu nămolul care-i acoperea, încurajând totodată publicul secundar, clienții stațiunii care nu au participat la performance-ul propriu zis, să ia parte la această pictură colectivă. Iar răspunsul a fost unul extrem de pozitiv, rezultând într-o lucrare de artă plină de nume, inițiale, autoportrete, amprente de mâini, tălpi, desene și înscrieri de tot soiul, realizate în întregime din nămol. Nămol Party a fost o acțiune de artă participativă menită să stimuleze o discuție socială printr-o abordare holistică a politicilor corpului, poate chiar un prim pas în dezvoltarea unei filosofii sau teorii a nămolului.

Într-adevăr, nămolul pare să fie literalmente sângele care curge prin venele Eforiei, ținând zona animată timp de secole. Iar în acest sens, ultima dar cea mai ambițioasă componentă a proiectelor de la Eforie, Arhivele Litoralului caută să centralizeze istoria bogată a zonei într-un Muzeu Virtual al Litoralului Românesc. Începută în acest an, cercetarea colaborativă și transdisciplinară ce reunește artiști, teoreticieni, antropologi, filosofi și biologi, se va extinde pe o perioadă de doi ani și spre Constanța și 2 Mai pentru construirea unei arhive bogate de fotografii și cărți poștale care va fi ulterior digitizată și contextualizată într-o colecție care va mapa dezvoltarea litoralului românesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea, până în perioada comunistă și postcomunistă. Pornind de la aceste documente, artiști invitați vor produce lucrări cu rol de alternativă a istoriei oficiale. Curatoarea Arhivelor Litoralului, Raluca Oancea, alături de profesori din cadrul Universității Naționale de Arte din București – Raluca Paraschiv, Iosif Kiraly, Alexandra Croitoru, ai Universității de Arte George Enescu din Iași – Matei Bejenaru, Cristian Nae, Cătălin Gheorghe, Cristina Moraru, ai Universității de Arte și Design din Cluj ­­– Răzvan Anton, împreună cu specialiști în arhivarea fotografiei și a înregistrărilor sonore din cadrul Muzeului Țăranului Român – Iris Șerban, Iuliana Dumitru, antropologi specializați în digitalizarea arhivelor și practici comunitare – Cristina Irian, specialiști din domeniul patrimoniului, biologiei și ecologiei, precum și Kopacz Kund, cadru didactic la Universitatea Catolică Eszterházy Károly (UCEK) au demarat o cercetare de proporții. După cum a declarat curatoarea: “arhiva va constitui o istorie subiectivă, o alternativă la narațiunile oficiale, în acord cu interpretările oferite de Michel Foucault sau Hal Foster, filosofi și teoreticieni ai arhivelor, dar și un mod de relaționare al comunităților multiculturale de pe litoral și un prilej de a lansa o filosofie a nămolului, element de legătură la nivel corporal, social și articulație între Eros și Tanatos.”

Iată că, deși vara s-a încheiat, același lucru nu poate fi spus despre proiectele de la Eforie, care deja și-au lăsat amprenta culturală asupra litoralului. Concertele, serile de film și manifestările artistice vor fi reluate și anul următor. Între timp, munca la Arhivele Litoralului continuă, iar rezultatele acestei cercetări vor fi puse în discuție în cadrul unor ateliere și simpozioane organizate în centre culturale din București, Cluj sau Iași, la care vor fi invitați diverși artiști care lucrează cu arhive de imagini și sunet, specialiști din domeniul arhivării cu prestigiu internațional, antropologi și biologi specializați în flora endemică. Așadar, merită să urmărim cu atenție activitățile asociației Forumul Artelor Vizuale în viitorul apropiat.