Cred că era momentul ca Revista ARTA să dedice un dosar tematic consistent uneia dintre artele cele mai dinamice din lumea vizuală românească de azi. Ceramica se află de câtăva vreme într-un proces alert de demarginalizare, de „de-nișare”, de ieșire din tradiționala sa retragere și discreție în arena bătăliilor formale actuale. Există o conștientizare din ce în ce mai răspândită și mai ofensivă acum că decorativul, sub toate formele lui, poate reprezenta un exercițiu artistic major, o cercetare vizuală la fel de complexă, de elaborată și de deschisă spre sensuri superioare ca orice altă modalitate de practicare a impulsului artistic.

De la polul tradițional la polul avangardist, noi procedee de realizare au dinamizat exploziv această veche artă a focului: tehnologii digitale, mixed-media, multimedia, printarea 3D dar și tehnici „de autor”, inventate de artiști pentru materii și procese chimice noi, inedite, conferă domeniului ceramic o dimensiune experimentală accentuată, extrem de diversificată și din ce în ce mai personalizată.

Libertatea de a încerca totul, interdisciplinaritatea, transferul dintre tehnici și curente artistice moderne și postmoderne marchează exploziv această artă a argilei, gresiei, șamotei și porțelanului, în câmpul căreia se pot decela ceramica de concept și cea istoristă, ceramica-instalație și cea sculpturală, ceramica experimentalistă și cea de citat cultural, îmbinate în cele mai diverse și inventive maniere. Avântul actual al ceramicii este dovedit și de faptul că e practicată din ce în ce mai mult, ca artă de interior dar și ca artă publică, chiar cu dimensiune socială, de artiști venind dinspre cele mai neașteptate domenii.

Emanciparea actuală a ceramicii la nivel internațional – evidentă în numărul de bienale și expoziții de mari dimensiuni, în reviste și târguri de artă specializate, în comunitatea profesională globală susținută de bloguri și rețele de socializare pe internet – se simte și în lumea vizuală locală. Dosarul acestui număr din Revista ARTA vine să demonstreze că ceramiștii români au acum o conștiință mult crescută a posibilităților lor de creativitate și de recunoaștere în zona culturală majoră, iar ceramica românească vrea și poate să joace un rol vizibil în societatea de azi.

Magda Cârneci, Redactor-șef