În East End, Londra, prin împletirea unei tradiții literare cu o practică artistică trecută cu vederea, este explorată cu grație fascinația și groaza pe care o împărtășim în fața camerei digitale.

Dincolo de narațiune sunt scintilațiile, fosfenele, o discotecă de imagini ale (dez)afectării - evocate într-o anumită etică de lucrările expoziției Povestind imagini/ Imaginând povești.

Tolici este un artist mai puțin interesat de forme nonfigurative; el nu dorește să expună privitorului ceva nemaivăzut ci crede că reprezentările deja existente în lume încă au ceva de zis.

Un interviu cu Anca Bodea despre pictură și lumea pe care și-a creat-o în spațiul clujean.

În expoziția de la MNAC, Irina Botea Bucan montează narațiuni video inspirate de istorii de interes local cu potențial mitico-eroic.

Istorii suspendate și ficțiuni cu artiști, sud-estul Europei și al Asiei, instituții și modele de colaborare.

Arta Ecaterinei Vrana locuiește, cu toate drepturile, spațiul esteticii japoneze al acelui mono-no-aware unde frumosul învăluie tristeţea realităţii.

Prin expoziția de la Galeria Calina, Sorin Oncu își propune să dezbată problematici cu care continuă să se confrunte Europa Centrală și de Est.

O narațiune cu valoare universală despre asuprire și rușine transpare din Laughter and Forgetting, expoziția curatoriată de Olga Ștefan la MeetFactory în Praga.

Nu am putut să mă gândesc la un loc mai bun care să-mi satisfacă nevoia pentru corpuri expresive și energii debordante ca Centrul Național al Dansului.