Asociația Culturală Contrasens, prin proiectul TMcult, a organizat în acest an în luna mai două cursuri online cu mize ambițioase și anume Școala de Critică și Jurnalism de Artă și cursul de Mediere culturală și comunicare a culturii, inițiative pentru perfecționarea profesioniștilor la început de drum și nu numai – în zona criticii de artă și a medierii culturale.

Școala de Critică și Jurnalism de Artă cu precădere mi-a stârnit curiozitatea, întrucât îmi doream de mult timp să particip la un curs de jurnalism de artă care să îmi pună semne de întrebare și să îmi clarifice în același timp ce înseamnă scrierea la obiect despre proiecte/evenimente artistice, ce presupune adaptarea limbajului și discursului la un public-țintă și nu în ultimul rând o analiză clară a abordării și conceperii unui text pertinent despre artă.

Asociația Culturală Contrasens a încorporat în programul acestui curs mai multe ateliere susținute de specialiști din domeniu care să stabilească un punct de pornire pentru participanți în crearea unei imagini despre ce ar trebui să fie scrierea documentată, asumată și de ce nu, incitantă în prezentarea și analiza unui proiect artistic sau a unei personalități artistice. Astfel, structura Școlii de Critică și Jurnalism de Artă s-a configurat în jurul mai multor întâlniri specifice și tematice (online, via Zoom): atelierul de Creative Writing, coordonat de Mona Dîrțu (Superscrieri), atelierul interactiv de Gândire critică și Storytelling, coordonat de Alexandru Condrache (scriitor, cercetător, trainer), masterclass-ul Scrierea despre artă între expertiză, scepticism și complexitate, coordonat de Bogdan Iacob (conf.univ.dr. la Universitatea de Artă și Design Cluj Napoca), seminarul Texte & Texturi. Mesajul, forma și diseminarea criticii de artă, coordonat de Diana Marincu (Director Artistic Fundația Art Encounters, curator, critic de artă), atelierul despre Arta radio, coordonat de Daria Ghiu (critic de artă, jurnalistă) și sesiuni de mentorat cu Dana Sarmeș (director Asociația Contrasens, profesor asociat Facultatea de Arte și Design Timișoara).

Participanții au fost selectați în urma unui apel național, fiind într-o mare majoritate tineri profesioniști din zona jurnalismului, filosofiei, literelor și a artelor vizuale (istorici de artă, jurnaliști, artiști, curatori, critici de artă, muzeografi, bloggeri, content writers): Mălina Moncea, Mihai Toth, Vivien-Xenia Tinca, Miruna Moraru, Daniel Petru Gagiu, Lucia-Alexandra Brînaru-Mitrofan, Eduard Enache, Andreea Neag, Luminița Toma, Anastasia Gurschi, Aurelia Micoroi, Ionela-Andreea Ghețe, Etelka Tamás, Alexandra Mereuți, Gabriel Amza, Alice-Andreea Feraru, Andreea Dumitrescu.

În plus față de perfecționarea profesională și învățarea unor noțiuni noi, scopul Școlii de Critică și Jurnalism de Artă este și unul de aplicare practică a informațiilor predate în ateliere și anume contribuția colectivă la ArtSens, o publicație de tip ziar cultural (variantă print) care să documenteze pe parcursul a șase numere ediția de anul acesta a Bienalei Art Encounters, ce se va desfășura  între 1 septembrie și 7 noiembrie 2021. Participanții vor vizita Bienala și vor interacționa cu oameni-cheie din jurul organizării acesteia: curatori, artiști, manageri culturali – pentru a analiza și prezenta Art Encounters ca eveniment și fenomen cultural unui public extins (nu doar celui de specialitate). Miza ziarului ArtSens devine astfel atragerea unui număr cât mai mare de receptori către arta contemporană, prin accesibilizarea discursului jurnalistic și critic, devenind o publicație-satelit a Bienalei și un demers de împrietenire a locuitorilor Timișoarei cu arta experimentală.

Școala de Critică și Jurnalism de Artă a însemnat o experiență extrem de densă la nivel informațional, o receptare a unui periplu de viziuni foarte diferite, pe alocuri complementare, a unor profesioniști cu o experiență extinsă atât pe segmentul lor de specializare, cât și pe zona de mentorat. Atelierul de Creative Writing, coordonat de Mona Dîrțu, a problematizat procesul jurnalistic și posibilele abordări care pot fi luate în considerare pentru a elabora texte și interviuri cu un limbaj pertinent, accesibil, care să atragă și să determine cititorul să citească un articol până la final. Realizând cu participanții analize și exerciții practice de întelegere a unor articole informative despre evenimente artistice în publicații importante (dar nu dedicate exclusiv artelor vizuale), Mona Dîrțu a analizat cum ar trebui să fie structura și calitățile unui text memorabil și ușor de parcurs pentru un public-țintă eclectic.

Atelierul de Creative Writing coordonat de Mona Dîrțu

Atelierul interactiv de Gândire critică și Storytelling, coordonat de Alexandru Condrache a fost un roller-coaster intens de schimb de idei, polemici sub forma unor exerciții de înțelegere a unor concepte precum frumosul, urâtul, relativitatea și adevărul (pornind de la artă și extrapolând la un nivel general). De asemenea, prin intermediul unor studii de caz constând în statement-uri artistice și curatoriale, Alexandru Condrache a chestionat relevanța și accesibilitatea unui limbaj formal specific și ce anume trebuie decantat și adaptat ca discurs în vederea obținerii unui text despre artă destinat unui public larg. Un moment important în structura atelierului de Gândire critică și Storytelling a fost vizionarea scenei performance-ului din filmul La Grande Bellezza, unde regizorul face o referire voalată către arta autoflagelării a Marinei Abramović și a modului problematic în care aceasta poate fi percepută. Participanții au fost provocați la o discuție în ce privește maniera de intervievare a artistei înfățișate în acea scenă de film, cu scopul evidențierii unor principii în ce privește tonul și abordarea interlocutorului și pentru obținerea unor informații pertinente în conceperea unui material obiectiv. Alexandru Condrache a susținut astfel un atelier dinamic și incitant, inițiând discuții incomode, dar necesare pentru stimularea gândirii critice a cursanților în cadrul unor exerciții aplicate.

Atelierul de Gândire critică și Storytelling cu Alexandru Condrache (scena din La Grande Bellezza)

Bogdan Iacob, în cadrul masterclass-ului Scrierea despre artă între expertiză, scepticism și complexitate, a problematizat statutul scrierii despre artă, plasându-l la intersecția dintre meșteșug (techne) și știință (episteme). S-a concentrat de asemenea pe dinamica raportului dintre imagine și discurs, prezentând posibile abordări de a potența cuvântul evocator de imagine artistică și discutând viziuni de asumare a unei expertize în scrisul curatorial, critic și istoric. Masterclass-ul a avut o structură substanțial teoretică, încorporând noțiuni de istoria artei, teorie critică, epistemologie, filosofie, sociologie, antropologie, cu inserții multiple de trimiteri bibliografice către autori precum: Nicolas Nassim Taleb, Arthur C. Danto, Guillaume Apollinaire, Clement Greenberg, Camille Paglia, Theodor Adorno, Hans-Georg Gadamer, Martin Heidegger, Immanuel Kant, Pierre Bourdieu, Sigmund Freud ș.a. Bogdan Iacob a realizat astfel o imagine de ansamblu pornind de la istoria scrierii despre artă, a numeroaselor perspective teoretice și influențe în evoluția discursului despre aceasta, ajungând până la o posibilă proiecție a scriitorului contemporan ideal. Ceea ce a încercat să sublinieze acest masterclass a fost responsabilitatea din spatele cuvântului, a documentării și asumării ce conturează perspectiva scrierii și nu în ultimul rând importanța onestității față de sine și față de cititor în emiterea unei expertize despre o viziune artistică, oricare ar fi ea.

Masterclass „Scrierea despre artă între expertiză, scepticism și complexitate” coordonat de Bogdan Iacob

Seminarul Texte & Texturi. Mesajul, forma și diseminarea criticii de artă, coordonat de Diana Marincu, s-a materializat sub forma unor exerciții de analiză a unor tipologii de text abordate de criticul de artă în funcție de diseminarea pe diferite platforme publice: presă culturală, reviste de specialitate, cataloage de expoziție și mai apoi în exerciții de scriere pornind de la specificul acestora. Diana Marincu a provocat prin discuții descifrarea specificității discursului curatorial, solicitând de asemenea ca participanții să participe la analize comparative având ca reper studii de caz ce vizau profile de artiști. În final, aceștia au elaborat și un interviu abordat din două perspective distincte: una formală, academică în ce privește limbajul și o variantă informală, cu un discurs mai accesibil. Seminarul Dianei Marincu s-a concentrat și pe înțelegerea clasificării textelor despre artă: ce presupune un text evaluativ (recenzie de expoziție, cronică de carte de artă, interviu, eseu) unul explicativ (text curatorial, comunicat de presă, newsletter, text catalog) și ce înseamnă punctual un text experimental (manifest, scrisoare, lecture-performance, poem).

Seminarul „Texte & Texturi. Mesajul, forma și diseminarea criticii de artă” coordonat de Diana Marincu

Atelierul Arta radio al Dariei Ghiu s-a constituit sub forma unui exercițiu de receptare a radioului din interior, având ca scop atingerea a trei obiective: conștientizarea importanței istorice a mediului radiofonic și a evoluției sale de-a lungul timpului în jurul a patru coordonate: propagandă, subversiune, informare, educație sistematică; familiarizarea cu asemănările și diferențele de conținut și nuanță dintre sintagma arta radio și artă la radio și nu în ultimul rând realizarea unor exerciții practice de field recording, concepere de interviu și schițarea unui documentar radiofonic. Daria Ghiu s-a concentrat pe explicarea importanței sunetului, pe caracteristicile specifice ale mediului sonor și cum poate fi acesta speculat în transmiterea unor informații și în potențarea expresivității atmosferice. De asemenea, în cadrul atelierului, aceasta a avut doi invitați cu scopul de a fi intervievați de participanți în legătură cu practica lor artistică: Traian Cherecheș și Irina Botea Bucan, amândoi având ca numitor comun sunetul ca element component în lucrări/instalații. Astfel, fiecare și-a prezentat procesul de lucru și o selecție de lucrări importante din portofoliu, răspunzând unei serii de întrebări elaborate de cursanți. O scurtă intervenție a avut și Elena Vlădăreanu, care a oferit informații despre activitatea sa jurnalistică și sfaturi specifice despre procesul elaborării unui interviu. Daria Ghiu a realizat astfel într-un timp limitat o incursiune densă și substanțială în caracteristicile mediului radiofonic, deschizând o oportunitate de cunoaștere celor care vor să exploreze mai mult radioul ca mijloc de comunicare.

Atelierul „Arta radio” coordonat de Daria Ghiu (artistă invitată Irina Botea Bucan)

Școala de Critică și Jurnalism de Artă a însemnat un efort remarcabil din partea organizatorilor, lectorilor și participanților de a face aceste întâlniri online un schimb cât mai substanțial de cunoaștere și informație într-o perioadă încă problematică pentru desfășurarea workshop-urilor, cursurilor și în general a acțiunilor artistice bazate pe interacțiune umană. Asociația Culturală Contrasens, prin proiectul TMcult a reușit astfel să materializeze un curs realmente spectaculos de urmărit, complex prin natura noțiunilor discutate și ambițios ca mize, realizând o punte de întâlnire între profesioniști cu diferite nivele de experiență într-o acțiune asumată de construcție culturală.

TMcult® este un proiect al Asociației Culturale Contrasens, co-finanțat de AFCN.

Parteneri: Fundația ArtEncounters, Centrul Cultural Clujean, Universitatea de Vest din Timișoara, Casa Artelor – Directia Judeteana pentru Cultura Timis, Minority & Local Media Development Center – MLMDC Novi-Sad