Expoziția „The beat-looking grass lying around”, deschisă recent la Matca Artspace din Cluj Napoca, abordează afectiv cartierul bucureștean Drumul Taberei și propune o reflecție asupra felului în care transformările urbane au impactat evoluția identității comunitare. Expoziția face parte din proiectul din proiectul Oraș în Buclă: cercetare critică creativă în cartierul Drumul Taberei, organizat de Asociația REC cu sprijinul AFCN, pentru a încuraja cercetarea artistică, ghidată de mentori cu experiență, ca model de parteneriat creativ, o metodologie ce are la bază un mod de a crea, a gândi și a acționa în urma unei experimentări afective a teritoriului. Explorarea acestei direcții de cercetare este realizată prin sesiuni de studiu și creație, tururi ghidate, expoziții și prezentări în România și Republica Moldova. Lucrările rezultate în urma sesiunilor de cercetare au fost expuse și prezentate în Cluj, Sibiu, Timișoara, Chișinău, orașele de origine ale artiștilor participanți, precum și la București, oferind astfel o platformă de dialog și diseminare culturală. Pe parcursul proiectului, cele două curatoare, Iris Ordean și Raluca Paraschiv, au reușit să ofere o platformă pentru investigarea modurilor critice și explorative de comunicare și intermediere a experienței artistice.

Seria de lucrări prezente în expoziție reușește să surprindă un cartier aflat la granița dintre trecut și viitor, explorând conexiunea umană cu un spațiu urban care se află într-o continuă schimbare. Planul cartierului, inițial dominat de arhitectura modernistă socialistă, a evoluat odată cu timpul. Construit în jurul unei artere ce ia forma unei  bucle, Drumul Taberei a devenit cel mai verde cartier al Bucureștiului, recent impactat însă de urmările presiunilor imobiliare actuale.

Șase artiști, Ana Kun, Alexandra Mocan, Mihai Moldovanu, Matei Toșa precum și duo-ul Alexandra Coroi & Bogdan Dumitrescu, au locuit în cartier, într-un apartament obișnuit, având rol de cercetători-participanți, observatori critici și etnografi fini, în timp ce alți patru artiști, câștigători ai apelului de proiecte pentru tineri studenți și absolvenți, Eva Chapkin, Claudia-Maria Davidescu, Vlad Dragne și Ruxandra Nițescu, au extins identitatea intervențiilor. Lucrările rezultate explorează geografiile afective, aspectele sociale și apartenența, bazându-se pe observația artistică.

Artista Ana Kun a realizat o serie de zece cartoline ilustrate, cu desene și texte inspirate din observații de teren și amintiri povestite de mentori. Lucrările au fost trimise de la Timișoara la București și expediate prin poștă din Drumul Taberei către galeria Matca din Cluj, unde au fost expuse. Seria, reprodusă și într-un fanzin oferit gratuit vizitatorilor, oferă o incursiune intimă în experiențe trăite și povești împărtășite. Subiectele versatile ale observării teritoriului realizate de artistă sunt extrase din zonele adesea trecute cu vederea. Ochiul uman caută plăcutul, însă Ana Kun s-a orientat către spațiile utilitare ale cartierului, adesea neobservate, dar intim legate de viața de zi cu zi a locuitorilor. Călătoria experimentală a lucrărilor prin poștă, marcate de sigiliul oficiului din Drumul Taberei, adaugă o notă de farmec pentru cei care le privesc.

Duo-ul Alexandra Coroi & Bogdan Dumitrescu investighează cartierul văzut ca teritoriu nostalgic și, în același timp, spațiu de conviețuire colectivă. Lucrările celor doi explorează cartierul făcând trimitere spre perioada copilăriei. În cele două lucrări video, artiștii abordează descoperirea spațiului prin intermediul ingenuității jocurilor de copii. Dacă te concentrezi suficient de mult explorează ideea jucăușă a alergatului prin trasee predefinite. Povestea artiștilor despre construirea conceptului uneia dintre lucrări Să nu te pierzi prin cartier mi-a atras atenția la turul expoziției. Lucrarea a fost construită prin exerciții de scriere „afectiv-creative”, cu istorisiri imaginate al unui cartier labirintic. Ultima lor serie de lucrări, Acțiune 01, Acțiune 02 și Acțiune 03, ilustrează intervenții fotografice asupra realității peisajului urban colonizat  de mașini. Cu un caracter critic, artiștii adresează zonele comune și spațiile pietonale agasate de prezența autovehiculelor parcate.

Într-o manieră similară, artista Claudia-Maria Davidescu conturează caracterul cotidian al cartierului, trasând itinerariul zilnic a trei locuitori. Lucrarea realizată prin țesere în gherghef vertical evidențiază conexiunea strânsă a celor trei personaje investigate cu spațiul în care locuiesc.

Alexandra Mocan propune reconstituirea unei secțiuni din istoria recentă a cartierului, și anume momentul construirii unuia dintre marile centre comerciale din zonă. Construcția controversată a fost demarată prin sesiuni de consultare publică cu specialiști, însă puține dintre aspectele discutate acolo și-au făcut loc în funcțiunile actuale ale spațiului. Folosind tehnica retroproiecției, artista intervine pe o casetă luminoasă în lucrarea Și aici ne separăm în care transformă, prin folosirea pluralului, numele cartierului în Drumurile Taberelor și împrumută fontul specific centrului comercial care a înlocuit fosta fabrică Tricodava, criticând astfel promovarea unor valori acut comerciale care dezbină în loc să unească și formează consumatori în loc de comunități.

Matei Toșa transpune imaginile cotidiene ale orașului în dimensiune grafică și invită publicul să interacționeze cu lucrarea Nostalgic Kingdom. În cadrul cercetării, artistul a realizat o succesiune de transpuneri ale hărții cartierului, care au fost mai apoi transferate pe o suprafață imprimată textil. Lucrarea are un caracter ludic, atât prin explorarea tactilă prin joc cu intervenția mașinuțelor de jucărie, cât și prin poziționarea pe podea, amintind de jocurile din copilărie. Într-o logică diferită, lucrarea Acțiune 03 amplasată în proximitate, reflectă o perspectivă critică asupra prezenței vehiculelor în spațiul public. Aceasta problematizează modul în care calitatea mediului urban este afectată de prezența sufocantă a mașinilor, intervenția artistică conturând astfel o reevaluare a raportului dintre om, mașină și cămin.

Mihai Moldovanu aduce în lumină rezultatele unei cercetări întreprinse, din cauza caniculei sufocante din luna august, preponderent pe timp de noapte. Noaptea, momentul în care viața cotidiană intră într-o perioadă de pauză, îl ajută în surprinderea angoasei cartierului, transpusă în lucrarea Fațade și coridoare. În lucrarea sa video, artistul demarează o investigație care are la bază principiul dérive, abordat de gruparea internațională a situationiștilor din decada anilor ‘60. Derivând prin cartier, artistul devine din ce în ce mai preocupat de relația dintre spațiile populate și absență, în principal datorată crizei climatice care devine o realitate cotidiană din ce în ce mai presantă.

O altă zonă-cheie a cartierului este pusă sub observație prin instalația Cronicile șantierului etern a lui Vlad Dragne. Artistul se folosește de experiența proprie dintr-un prim montaj video realizat în 2018 despre dărâmarea cinematografului Favorit. Lucrarea actuală, ce reia același traseu, acum șantier pentru viitorul centru cultural Favorit, surprinde tensiunea dintre comunitatea locală și remodelarea spațiului, marcată de scepticism.

Ruxandra Nițescu urmărește caracterul de mic oraș al cartierului cu 350.000 de locuitori prin lucrarea Cartografiere în 10 mii de pașii. Lucrarea afectiv-auditivă realizată în Drumul Taberei pune accent pe zonele frecventate de locuitori, reușind să conecteze spațiile comune de zgomotele dezvoltărilor arhitecturale. Artista ne atrage atenția asupra sunetelor ce ne înconjoară în viața cotidiană, trasând itinerariul său pe o cărămidă de BCA, simbol al transformărilor și dezvoltărilor urbane contemporane.

Eva Chapkin este autoarea unei instalații bazate pe experiența unei întâlniri romantice din adolescență. Lucrarea sa explorează ideea casei ca simbol al comunității și al intimității, sculptată din lemn și sârmă, cu pereți din felii de pâine care evocă un viitor nostalgic și fragil. Printr-un performance transpus pe video, artista reînvie un vis din adolescență, călătorind cu această „casă de pâine” pe străzile din Drumul Taberei, invitând privitorul să reflecteze asupra ideii de casă ca spațiu esențial, hrănitor și intim.

Expoziția „The beat-looking grass lying around” poate fi vizitată până pe data de 20 noiembrie la Matca Artspace. Finisaj: 20 noiembrie 18:00 – 21:00.