Uneori un potop (déluge) este o revărsare de ape. Alteori este un întreg peisaj marin format din toate materiile absorbite de apă în parcursul ei. Câteodată este ambele. Rămășițele ce plutesc la suprafață ascund, însă, lumea de dedesubt – un întreg ecosistem viu ce trezește ruinele zilei de ieri. Înainte ca orașul Cluj să devină actualul peisaj corporatist și „epicentru” artistic, marea Tethys se afla deasupra sa. Straturile geologice țin socoteala acelui înveliș acvatic prin numeroase fosile și rifturi calcaroase. Într-un spațiu îmbibat în albastru, Hortensia Mi Kafchin și Flaviu Rogojan invocă această poveste ca punct de plecare pentru expoziția lor recentă, Déluge, la Zina Gallery. 

Într-un amestec de opere vechi și noi, Mi Kafchin propune o serie de peisaje marine fermecătoare. Corali, suveniruri și ființe fantomatice înfloresc în ceea ce povara memoriei prezintă drept descompunere, ademenindu-te să te cufunzi într-un albastru tot mai intens și din ce în ce mai bogat. Trecând prin multiple forme reprezentaționale, lucrările se întorc mereu la acele procese transformative care, sincere și prinse de carnea trupului, informează adesea practica artistei. Reverberațiile lor vizează mereu  corpul în  maniere vii de autoidentificare.  Pășind la granița dintre sugestie și ambiguitate, printre frumoasele ruine, regenerarea se întrețese

Gaia in a Bathing Suit [Gaia în costum de baie] întrupează acest lucru într-un mod frapant, precum o nimfă canalizându-și energia restaurativă, prinsă în mitologii ale maternității și oglindirii feminine. În mod grăitor, costumul își găsește rădăcinile în latinescul habitus, însemnând tot ceea ce purtăm (ce ne aparține atât nouă, dar și altora), dar și o anumită dispoziție a sufletului. În extenso, cuvântul trimite deopotrivă și la habitat, înțeles în  toate particularitățile sale geografice și climatice. Deoarece hainele ne modelează realitatea, avem de-a face deci cu un costum pentru o nouă îmbăiere în acest tărâm umed  al reziduurilor, temporalităților multiple și localităților.

Puterea transformatoare a apei impregnează de asemenea noile lucrări ale lui Flaviu Rogojan, îmbinând straniul și neliniștitorul. Rogojan plasează conceptul în centrul practicii sale. După cum se întâmplă adesea cu lucrările sale, trebuie să le afli poveștile. Sub forma unui crossover-fanfiction, seria îmbină două lumi aparent diferite. Preluând personajul apei malefice din serialul de animație Pirates of the Dark Water, Rogojan deschide povestea către planeta-ocean conștientă din Solaris, de Stanisław Lem. Apoi replasează acest dublu prin fosile locale. 

Ficțiunile încrucișate, ca unealtă de povestire, sunt deschise către noi povești și pot regândi narațiunile dincolo de înțelesurile normative. Deluge Earth, de exemplu, redă oceanul conștient conform diagramei lui Jakob Scheuchzer, un „geolog al potopului” din secolul XVII, pentru care lumea „umană” începe cu un Diluvium Tremens. În mod ironic, rămășițele umanoide ce ar fi trebuit să-i dovedească teza potopului sunt atribuite de facto ale unei salamandre, subvertind astfel viziunea antropocentrică asupra moștenitorilor „lumii noastre”. Așa cum oceanul lui Lem creează structuri complexe ce se extind și dincolo de mediul acvatic, Rogojan se întreabă dacă apa neagră ce se prelinge nu ar putea fi de fapt halucinația (dacă nu manifestarea) acestuia. Și, putem poate adăuga, noi, la rândul nostru, o privim deja.

Prin intersectarea narativelor, cei doi artiști propun o perspectivă caleidoscopică, generând noi orizonturi senzoriale de sens. Însă, cu toată cohorta sa de autoreferințe și imagini candide, expoziția rămâne în general de partea poetică. O călătorie metaforică asemănătoare înotului într-un acvariu – captivantă însă izolatoare. Dacă viețile noastre de zi cu zi sunt într-adevăr înecate într-o mare de informații, de la memorie la rețelele cibernetice, această fluiditate s-a dovedit a fi  doar aparentă și  problematică. La fel cum, apa ca fiind memorie – alături de  ritualurile care o însoțesc – face trimitere la o istorie stăruitoare a violenței. Déluge doar zgârie suprafața acestor reflecții ale apelor însă, în repertoriul său melancolic,  expoziția reușește să fabrice  un spațiu al experienței, trezind o presimțire asupra  lucrurilor ce continuă să se ascundă în adâncuri.

Expoziția de grup Déluge a avut loc la Zina Gallery în Cluj Napoca în perioada 14:05 – 27.06.2021.