Expoziția temporară „All Our Todays” este o demonstrație de forță.

Ioana Nemeș a transformat jurnalul într-un instrument calibrat, aproape științific.

Discursul ironic, chiar satiric, al Ioanei Nemeș este unul angajat social, de critică la adresa ritualurilor și dogmelor religioase, a habotnicilor și homofobilor.

Instalația, ca mediu de expresie, nu este o nouă formă a sculpturii, nici măcar o continuitate exclusivă a ei, fiind un gen și o continuitate a tuturor celorlalte.

Acest gest de „cartografiere a prieteniei” recuperează opere, dar și relații, și invită privitorii să reflecteze asupra modului în care istoriile personale și politice se împletesc.

O metaficțiune istoriografică, un basm angajat politic, (literalmente) un trip.

Aceste sculpturi au ceea ce-am putea numi o calitate totemică, în sensul că mai degrabă par să locuiască în spațiu, decât să îl ocupe pur și simplu.

Ca într-o veritabilă pictură a sec. al XVII-lea, la Bercea viața, nu cea definită în abstractul vitalului, ci cea biografică, viața cotidiană cum o știm cu toții, iese la suprafață.

Cum se articulează astăzi, în artă și cultură, strategiile ce urmăresc transformarea interioară și vindecarea?

Două corpuri de apă cu istorii distincte, dar interconectate prin fluxurile memoriei, ecologiei și schimbărilor sociale.